Podul parasit

   De mult, un baiat era indragostit nebuneste de o fata...ar fi facut orice pentru ca ea sa vada macar o secunda cata dragoste ii poarta insa inzadar. Desi era o fata buna, era "oarba", nu vedea cat de mult o iubeste acest baiat care aproape ca si-ar fi dat si viata pentru ea. In schimb, es isi cauta "marea dragoste", cum o cauta si celelalte fete, si nu o putea gasi...deseori plangea si se intreba de ce nu putea intalni pe cineva care sa o iubesca cu adevarat, fara sa observe ca de fapt acea persoana era langa ea mereu. Desi tinea mult la el si acest sentiment era egal cu iubirea, ea credea ca este pur si simplu sentimentul de prietenie caci cei 2 erau prieteni buni...se cunosteau de cand erau mici si se intalneau in fiecare zi pe un pod unde incepeau sa se joace. Anii au trecut iar el a plecat intr-un alt oras pentru a nu mai suferi ( o avea aproape de el si nu ii putea spune ce simte, asta il ranea ), podul ramase parasit deoarece nimeni nu stia sau nu-i pasa de el...numai ei il stiau...
   Dupa 20 de ani EL a primit o scrisoare de la EA. Cand a vazut, inima a inceput sa-i bata puternic ca si cand ar fi fost inca un adolescent. Cu emotii a deschis scrisoarea inchipuindu-si 1000 de lucruri care ar putea fi scrise in ea "Oare si-a dat in sfarsit seama de dragostea pe care i-o port?"...si multe alte intrebari si le punea in gand. Cand a deschis scrisoarea, parca 1000 de pumnaluri l-au lovit in inima..."Vrem sa te invitam la nunta noastra" acesta a fost primul rand pe care l-a citit dupa care scrisoarea pur si simplu i-a cazut din mana...Nu s-a mai aplecat sa o ridice ci si-a luat geaca pe el (afara era iarna) si a fugit intr-un suflet la podul cu amintiri.
   Locul, peisajul...era mai frumos ca niciodata, insa tristetea din sufletul lui nu s-a lasat impresionata de imaginea acestui loc...amintirile i-au napadit gandul...toate momentele frumoase pe care le-au trait impreuna...toata rabdrarea lui in speranta ca intr-o buna zi vor fi impreuna a fost in zadar...atunci o lacrima i s-a rostogolit pe fata.
   - Buna :)...Ce faci aici? intreaba o voce calda
   Vocea a recunoscut-o instantaneu...era...EA! Nu ii venea sa creada si si-a intors usor capu spre ea. Nu se inselase...chiar era EA!! era mai frumoasa ca oricand...insa pe fata ei se citea o nota de tristete...el s-a ridicat in picioare si s-a indreptat spre ea, fiindu-i frica sa nu fie un miraj ceea ce vede.
   -Chiar tu esti??
   -Da...sunt eu...nu ma recunosti?
   -Pai...nu ne-am mai vazut de mult timp...esti mai frumoasa ca niciodata!
   -Eu...nici nu stiu ce sa mai spun...sunt socata sa te intalnesc aici dupa atatia ani! Unde ai fost? de ce ai plecat? Ai idee cat de mult mi-ai lipsit?
   -Ti-am lipsit? De ce am plecat? Am plecat pt ca nu suportam sa te am atat de aproape si...
   -De ce? Eram prieteni...nu ma suportai? Nu inteleg...
   -Eu te iubeam! La nebunie, de cand eram mici! dar tu...tu nu observai asta si ma durea sa te am atat de aproape...
   -Iarta-ma...am fost o oarba...nu mi-am dat seama cat de mult ma iubesti...nici ca eu te iubesc nu mi-am dat seama...
   -Tu, tu...ma iubeai?
   -Da, dar am crezut ca asta inseamna sentimentul de prietenie. Am fost o proasta! Dupa ce ai plecat am realizat cat de mult te iubesc...veneam in fiecare zi aici in speranta ca vei aparea. Am vrut chiar sa ma sinucid! Sa sar de pe acest pod dar...mi-am dat seama ca nici asa nu te voi aduce inapoi...ca nu te voi vedea daca fac acest lucru.
  -Atunci de ce te casatoresti cu altu?
  -Pentru ca...eu credeam ca nu te vei mai intoarce niciodata...
  -Eu te-am asteptat in toti acesti ani!

  -Si iata ca ne-am intalnit...acum...
  Fata a inceput sa planga iar el a luat-o in brate, i-a sters lacrima si a sarutat-o. Incepuse sa ninga. Dar cei 2 nu au realizat asta pana dupa ceva timp...
   -Ninge! mai sti?
   -Da! prima oara cand am venit aici cu tine ningea.
   -Este un semn! 
   -Un semn?
   -Da! Asta inseamna ca suntem sortiti unul celuilalt...
   -Dar...nunta ta?
   -Sa-ti spun ceva...eu si cu el ne casatorim deoarece amandoi avem cam aceiasi poveste si ne-am gasit ca refugiu unul pe celalalt. Sunt sigura ca imediat ce-am sa-i povestesc ma va intelege si ma va sustine! 
   -Sa mai stam putin...este un loc atat de frumos...cu atatea amintiri...

 Acestea fiind spuse...va imaginati ca nunta s-a anulat iar cei 2...probabil ca s-au casatorit si au trait fericiti.