Intr-un aeroport astepta o tanara care urma sa faca o calatorie mai lunga. Ca sa treaca mai repede timpul, si-a cumparat un pachet de biscuiti si o carte. S-a asezat pe un scaun, si-a pus bagajul langa ea si a inceput sa citeasca. La un moment dat s-a intors pentru a lua un biscuit din pachetul de langa ea. A observat cu surprindere ca, la mica distanta, era asezat un domn care citea un ziar si care, fara sa ceara permisiunea, a inceput sa ia si el din pachetul de biscuiti. Cu toate ca s-a simtit indignata, politetea a impiedicat-o sa ii reproseze domnului ca are un comportament nepotrivit. Dar, pe masura ce ea lua cate un biscuit, lua si el unu, facand-o pe tanara se se simta nemultumita si agasata. Cand a luat din pachet penultimul biscuit ea s-a intrebat plina de resentimente: "Oare indrazneste sa-l ia si pe ultimul?". Barbatul a luat intradevar si ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a oferit, cu un zambet cald, o jumatate. Simtind ca el a depasit limita bunului simt, tanara s-a ridicat furioasa si s-a indreptat spre un alt colt al saliide asteptare. A deschis geanta ca sa puna inauntru cartea si, spre mirarea si surprinderea ei, a vazut inauntru pachetul de biscuiti pe care il cumparase. In acel moment a coplesit-o un sentiment de rusine. A inteles ca pachetul din care mancase nu era al ei, ci al barbatului care citea ziarul si pe care ea il condamnase pentru lipsa lui de bun simt. El a impartit plin de bunatate chiar si ultimul biscuit pe care il avea, fara sa se simta indignat, superior sau furios.
   Oare de cate ori in viata am mancat biscuitii altcuiva? De cate ori i-am blamat pe ceilalti pentru greselile pe care noi le-am facut, fara ca macar sa fim constienti de ele? Ar fi mai bine ca inainte de a ne grabi sa-i judecam pe altii, sa privim cu atentie in jur si, mai ales, in sufletul nostru!


Aceasta povestioara am citit-o din revista scolii "Gazeta de Antipa" si m-a pus pe ganduri...sper ca si pe voi sa va puna pe ganduri :)